În momentul în care m-am decis să creez un blog de turism, m-am hotărât să urmăresc o serie de bloguri de turism atât din ţară cât şi din Acum găsesc peste 150 de bloguri de turism în Google Reader şi peste 100 de articole zilnic. Un volum de informaţii destul de mare aş spune eu.
Printre blogurile de turism pe care le citesc cu religiozitate se află şi Travel-Rants, blogul lui Darren Cronian, care scrie în general despre “plângerile” a diverşi cumpărători de produse turistice. Blogul său a fost premiat în Marea Britanie, este citit, citat şi acesta a avut şi numeroase apariţii în presa britanică.
De ce am început să povestesc despre Darren? Pentru că astăzi am citit pe blogul său că a fost dat în judecată de către cei de la DialAFlight, care cer daune. Motivul a fost un articol apărut pe blogul său care ataca această companie. În articolul în care autorul îşi cere scuze, acesta menţionează faptul că articolul a fost scris în urma plângerii primite de la un client al companiei mai sus menţionate. Darren spune că nu a cercetat îndeajuns înainte de a publica articolul. Eu stau să mă întreb dacă este aşa sau s-a ajuns în situaţia în doar pentru a se evita un proces şi plata daunelor în cazul în care procesul ar putea fi pierdut.
Plecând de la această idee şi de la premisa că acel articol şi plângerea clientului au fost “lucrătura” unui competitor al celor de la DialAFlight, mă întreb cum se poate evita o asemenea situaţie? Pe de altă parte, dacă articolul era fondat, iar bloggerul s-a văzut obligat să-şi ceară scuze doar pentru a evita un proces, cum ne putem apăra?
Mie mi se pare normal sa scriu un articol dacă aş primi un mail cu o plângere a unor clienţi înşelaţi de unele dintre agenţiile de turism româneşti, care au avut prostul obicei în ultimii 20 de ani să-şi bată joc de clienţi.
Întrebarea mea este: cum poţi evita articolele părtinitoare dar totuşi sa sancţionezi unele greşeli ale industriei?
Îmi răspund că singura posibilitate este cercetarea situaţiei şi folosirea instinctului.
Şi cum se poate păstra credibilitatea după o asemenea întâmplare? Oricum am privi se pierde foarte mult din încrederea pe care cititorii o acordă unui blog, oricare ar fi nişa pe care acesta ar aborda-o.
Ce răspunsuri vedeţi la aceste întrebări?
Bloguind despre turism
Saturday, June 20th, 2009Bing Travel
Friday, June 12th, 2009
Acum două săptămâni cred, se făcea mare tam-tam că Microsoft a lansat Cele 2 clipuri de promovare a României
Friday, June 12th, 2009Spre ruşinea mea m-am grăbit să scriu despre al doilea clip de promovare a României fără că să îl urmăresc şi pe primul.
Nu mai am ce spune. De data aceasta trebuie să recunosc că ceva-ceva se întâmplă la MT (Ministerul Turismului).
E bine gândită ideea, cam ce ştiu străinii despre România? Aproape nimic!
Să vedem clipul şi discutăm după aceea.
Da, imnul in continuare nu apare. Dar sinceră să fiu, încep să cred că aceste 2 spoturi vor face România cunoscută cât de cât in lume. Tot ce ne ma trebuie acum sunt serviciile de calitate.
Voi ce părere aveţi?
Videoclipul de promovare a României
Sunday, June 7th, 2009Vineri, pe 5 iunie a fost lansat şi videoclipul de promovare a României, în care apar Nadia Comăneci, Gheorghe Hagi şi Ilie Năstase. Ce părere am eu despre folosirea imaginii celor 3 personalităţi sportive în promovarea României am mai spus. Îmi dau seama că mulţi dintre români nu realizează că numele acestor personalităţi nu au cum să atragă turiştii tineri ci mai mult pe cei bătrâni care îşi mai amintesc de performanţele acestor turişti. Dacă voiam să ne prezentăm cu ajutorul sportivilor, probabil că ar fi trebuit să fie invitaţi unii precum Adrian Mutu sau Cristi Chivu. Care presupun că sunt destul de cunoscuţi.
Dar acum discutăm despre clip şi oricât de nemulţumită aş fi eu de ceea ce face Ministerul Turismului, mă vad obligată să spun că-mi place.
Nu e cine ştie ce, nu sparge tiparele, de fapt este la fel ca orice alt clip de promovare a turismului unei ţări. Dar merge, încearcă să prezinte ţărişoara asta a noastră intr-un mod apetisant şi reuşeşte.
Doua întrebări am. Prima întrebare care mă roade este de ce nu se aude pe fundal imnul turistic? Şi a doua întrebare este un pic mai demnă de teoriile conspiraţiilor, dar nu vi se pare că cele trei personalităţi apar şi în spoturile unei bănci cunoscute în România?
Să vedem şi spotul.
Arsenal Park – Orăştie, complex exclusivist?
Sunday, June 7th, 2009
Probabil nu ştiai însă pe data de 15 iunie va fi deschis Complexul Arsenal Park.
Despre ce este vorba? Arsenal Park este de fapt fosta Fabrică de Armament de la Orăştie, care a fost preluată de Bega Grup şi transformată într-un complex turistic exclusivist.
Foarte puţine informaţii am putut găsi despre acest complex. Tot ce putem găsi sunt câteva articole din ziarele de business şi ziarele din zona Hunedoarei. Ce m-a frustrat cel mai mult e că nu am găsit un site de prezentare şi am recurs la telefoane date la Hotelul Timişoara pentru a afla detalii, dar nici cei de la un hotel din acelaşi grup nu prea au multe informaţii. Complexul nu are încă un număr de telefon, nu are site şi tot ce am putut afla au fost bâiguielile recepţionerului timişorean luat prin surprindere de către bucureşteanca avidă de informaţii.
Atunci să povestesc ce am aflat din ziarele citite online. Avem Fabrica de Armament întinsă pe o suprafaţă de aproximativ 800 de hectare, avem tunuri, tancuri şi buncăre. Avem săli de conferinţă, un teren de golf de nu se ştie câte găuri şi camere în tuneluri, dormitoare în Tab-uri şi paturi pe afeturi, tot ce trebuie pentru a putea mulţumi un turistic excentric.
Până acum sună bine şi sunt convinsă că ideea va fi apreciată.
Dar ca întotdeauna am si eu câteva obiecţii. Şi îmi voi spune păsurile aici.
Ok, avem un complex turistic, pe care vrem să il promovăm, atunci de ce nu avem un site? De ce nu pot găsi un număr de telefon? De ce nu se cunosc prea multe detalii? Tarife? Deschidem hotelul şi nu ştim încă ce tarife vom practica? Nu mare mi-ar fi mirarea să aflu că nu au fost făcute testele pentru capacitatea maximă (nu ştiţi despre ce e vorba? să-l întrebăm pe Gabi)
Ar mai fi ceva, poate greşesc, însă când mă gândesc la un hotel exclusivist mă gândesc la un mobilier special, la decoraţiuni interioare ieşite din tipar. Insă din ce am vazut pe youtube, nimic nu m-a lăsat fără cuvinte. Mobilierul standard scade foarte mult din atractivitatea unui hotel, chiar dacă este mai ieftin şi mai uşor de întreţinut. La dotările băilor, la fel totul standard, nimic ieşit din comun, nimic care să te facă să spui ‘wow, trebuie să ajung si eu acolo!’
Este posibil ca eu să mă înşel, însa aceste impresii mi-au fost lăsate de video-urile pe care le-am văzut pe canalul youtube.com al celor de la Bega Grup.
Mai jos vei putea vedea doar primul video cu amenajarea complexului.
Tu ce crezi? Avem de a face cu ceva “WOW” sau doar cu o altă unitate de cazare trasă la xerox?
Surse fotografii şi informaţii:
Hunedoreanul.ro
Standard.ro
Bănăţeanul.ro
După ce am scris acest articol, la câteva zile a apărut şi situl.
Nadia Comăneci, Gheorghe Hagi şi Ilie Năstase reprezentanţii României???
Friday, June 5th, 2009Ok, ştiu, trebuiesc admirate aceste personalităţi şi credeţi-mă, le admir. Au muncit, şi-au rupt oasele şi au câştigat premii, acum mulţi ani! Nadia Comăneci în 1977, Ilie Năstase în 1973 şi Gheorghe Hagi reprezentativ anilor ‘90, toţi 3 au fost niste stele, pentru generaţiile anterioare.
Pentru noi ca români, vor rămâne nişte campioni, pentru francezul de rând, care abia se născuse in ‘77, aceşti români sunt nişte necunoscuţi, cel mult poate le sună cunoscut numele, fără a putea face o asociere între acesta şi chipurile campionilor.
Să fim serioşi, cu tot respectul pe care il port celor 3, consider că nu au ce căuta pe Champs Elysee.
Dar mă bucur că Dna Ministru şi-a putut scoate geanta Luis Vuitton din ţară, creşte inima în mine!
Citiţi mai mult pe mediafax
Tratamente Bigger Balls
Wednesday, June 3rd, 2009Trebuie să spun că am rămas mută când am văzut campania celor de la BiggerBalls.ro. Nu mă aşteptam ca o agenţie de turism să aibă curajul să se promoveze în acest fel. Mi-a făcut plăcere să mă joc pe situl lor şi bineînţeles că am intrat la consultaţia online a Dnei Dr Bursuc. A fost amuzantă doamna doctor, deşi la unele întrebări am răspuns la plesneală nefiind dotată de natura cu aparatura necesară. Nu înţelegi ce vreau să spun? Intră la consultaţie şi vei afla.
După ce parcurgi toţi paşii consultaţiei vei primi o reţetă cu tratamentul care trebuie urmat. O să ai de ales intre Skydiving, Cycle Tasmania, Wild Patagonia şi multe altele.
Ideea este ingenioasă şi trebuie să îi felicit pe cei de la la Round The World Travel pentru că au ales o echipă precum cei de la Kinecto şi mai ales pentru “bilele” pe care le-au avut când au acceptat o asemenea prezentare şi provocare.
Nu pot spune că nu am nicio obiecţie, pentru că am. Mă gândesc în primul rând că abordara este prea masculină, sunt convinsă că o sumedenie de femei ar incerca tratamentele propuse de dna doctor. Dreg ei busuiocul cu Santierista cu BiggerBalls, dar parcă nu mă pot identifica cu ea, deşi şi eu aş pleca chiar mâine dimineaţă prin mijlocul Patagoniei, chit că nu ştiu să merg pe bicicletă.
Îmi pare rău că programele propuse nu sunt made in romania, adică m-aş fi bucurat să văd că românii sunt capabili să creeze programe turistice precum cele de pe GAP Adventures, pentru că de fapt aceste programe sunt revândute. Aş vrea pe de altă parte să vad asemenea pachete turistice pentru România. Rifting există şi în ţara noastră, skydiving se poate face şi aici.
Nici modul în care sunt prezentate pachetele nu îmi place foarte mult. Informaţiile prezentate în limba engleză nu mă încântă. Ştiu, majoritatea românilor vorbesc limba engleză, dar consider că este vorba de bun simţ să foloseşti limba română atunci când vinzi ceva. De asemenea, nu se înţelege foarte uşor ce conţin pachetele, ce servicii sunt incluse, iar tabelul cu tarife şi plecări este destul de dificil de înteles şi urmărit.
Una peste alta se vede că situl myadventure.ro, către care eşti redirectat în momentul în care vrei să vezi tratamentul, mai are destul de mult până va arăta cum trebuie. Minusul pe care îl dau parcă dispare când mă gândesc că avem de a face aici cu prima agenţie de turism care se promoveză atât de frumos în mediul online.
Mă întreb dacă vor şi vinde pachetele acelea sau doar le vor promova. În timp ce voi vă veţi gândi la răspuns va las să-l urmăriţi pe Stripperul cu BiggerBalls.
Cel mai lung, cea mai mare, cel mai… Horia Vârlan versus Ştefan Bercea, Jakob Haussmann, Petrişor Tănase şi Robert Rainford
Tuesday, May 26th, 2009Articol scris şi trimis de Anaconda
Desfăşurarea ediţiei a doua a BFF a fost plasată în timp mult prea aproape de cea de a treia ediţie a Campionatului internaţional de Gătit în aer Liber.
În spaţiu însă a fost plasată mult prea departe, întrucât BFF s-a desfăşurat în Băneasa Shopping City, sau mai precis în faţa acestuia.
Din aceste două motive cred, BFF nu putea fi avantajată de nici o comparaţie între cele două manifestări gasronomice.
Deşi multe ar fi putut fi atracţiile – Piaţă ţărănească, Piaţă siciliană, preparate de origine libaneză, peruană, indiană sau diverse delicatese franţuzeşti şi chiar un loc de joacă pentru copii – vizitatorii nu au fost prea numeroşi şi nici măcar cel mai mare borş de peşte pregătit de către Horia Vârlan (duminică 24 mai) nu a reuşit să stârnească entuziasmul scontat.
Degeaba jambon afumat, cârnaţi cu busuioc, salam de măgar şi palincă de Zalău, degeaba reţete tradiţionale şi 550 de ani de bucătărie românească, pentru că bugetul romanului subţiat de omniprezenta”criză” şi cele 14 zile care au despărţit cele două evenimente nu i-au dat prea multe şanse BFF-ului mai ales după ce în Parcul Izvor cu doar două weekenduri în urmă se produceau”greii” gastronomiei româneşti şi chiar supra mediatizatul Robert Rainford.
Iar goana după cea mai mare, cel mai lung, nu prea mai generează efectul scontat, mai ales când locaţia este greu accesibilă, creatoare de paradoxuri de genul :cei care puteau ajunge nu erau interesaţi iar cei care erau interesaţi nu prea puteau ajunge.
Dacă eşti un obişnuit al acestor evenimente înţelegi că în gastronomie, poate chiar mai mult decât în alte domenii, e vorba de orgolii şi în faţă orgoliilor toate celelalte pălesc.
Cele două manifestări ar fi putut împarţi succesul sau ar fi putut genera succes dublu dacă nu se succedau atât de rapid şi dacă BFF s-ar fi desfăşurat într-un loc la îndemâna celor cărora li se adresează, bucureşteanul de mijloc, mâncător de mici şi băutor de bere, dornic de un borş pescăresc oferit în preţul biletului de intrare şi care ar fi scotocit în buzunar după câteva zeci de lei care să acopere preţul unui “moft”de brânză de capră, ulei de măsline extravirgin sau a unei felii de jambon autohtone sau siciliene.
Şi ca o concluzie aş cita-o pe Cindy Crawford (sper să nu greşesc!) care spunea că “frumusetea deschide orice uşă” dar prostia o închide repede la loc putem noi adauga din experienţă romanească.
Fotografii preluate de pe Foto Stefan
Comentarii